Xaara Novack Jeanette Winterson – Zile de Crăciun sau 12 povestiri și rețete pentru 12 zile de Sărbătoare, este o carte pentru adulții care iubesc Crăciunul. Și Sărbătorile de iarnă în general. Sau Luna Cadourilor. Cum vreți voi să le spuneți, nici măcar nu contează!
Este o carte interesantă, poate pe alocuri poate părea o lectură puțin banală, pe alocuri siropoasă și presărată cu momente neverosimile. Dar până la urmă despre asta este vorba de #Crăciun ! Despre credință, despre suflet și despre aproprierea dintre oameni.
Am această carte de anul trecut, atunci am început-o și fiind despre sărbători, despre spiritul lor și cu rețete speciale, am zis că nu mai are farmec să o citesc după Crăciun. Așa că am lăsat-o pentru anul acesta și iată că bine am făcut!
Jeanette Winterson – Zile de Crăciun
Este o carte pe care am savurat-o în tihnă, la căldură, sub pătură cu animăluțele mele lângă mine. În ciuda poveștilor ei pe alocuri plictisitoare poate pentru unii, am găsit foarte multe idei excelente printre rânduri. Idei care sunt perfecte și se potrivesc de-a lungul anului, nu doar de Crăciun. Dar cred că fiind ultima lună din an, multă lume își face un bilanț și își promite câte ceva pentru anul următor. Să fie mai buni, de exemplu.
Și un citat superb în acest sens îl găsim în capitolul Spiritul Crăciunului:
Ce viață irosită mai e și ura asta.
Jeanette Winterson – Zile de Crăciun mi se pare genul de colecție cu povești pe care le poți reciti an de an. Pentru că au în ele acea doză frumoasă de adevăr care te scutură din temelii. Adevăr care îți aduce aminte să te trăiești. Atât pe interior cât și pe exterior.
De ce am învățat să ne grăbim în fiecare zi, când fiecare zi este tot ce avem?
Mama Zăpadă
Acesta este capitoul meu preferat. Poate pentru că se aseamană enorm cu poveștile tipice, cu fata săracă ajutată de un Spirit al Crăciunului. Însă am constatat că povestea conține învățăminte utile, pe care mi-aș fi dorit să le știu ca adult tânăr.
Chiar și când ești bun pot apărea urmări nedorite. La urma urmei, ești doar un om.
Faptul că suntem buni, nu ne califică drept speciali. Nu primim o medalie sau un premiu și uneori soarta nu ne zâmbește. Mai ales dacă așteptăm ca ceilalți să fie la fel de sufletiști și de buni precum suntem noi. Am învățat lucrul acesta pe pielea mea. Recunosc, poate de prea multe ori.
Cu toate astea, consider că bunătatea este o trăsătură de caracter a oamenilor puternici.
Și luând în considerare că poate karma se întoarce adesea când ne așteptăm mai puțin sau poate nu în viața aceasta, nu cred că ar trebui să ne mai pese dacă primim sau nu vreo răsplată.
A nu se confunda bunătatea cu faptul că ești naiv sau ușor de dus cu zăhărelul.
Suntem norocoși, chiar și cei mai răi dintre noi, pentru că mereu se face ziuă.
Jeanette Winterson – Zile de Crăciun și rețetele sale
Cartea conține printre capitole, rețete foarte interesante și dragi autoarei. Rețete care sunt de asemenea însoțite de povești și povestioare. Lucru care le fac cu atât mai frumoase. Date mai departe, poate unii dintre cititori vor păstra o parte din aceste tradiții.
Consider aceste sărbători speciale pentru toată lumea, indiferent de religie sau rasă, proveniență sau planetă, de ce nu? Cu toate astea îi dau dreptate autoarei în foarte multe privințe:
E ciudat că o sărbătoare care celebrează cea mai austeră naștere din lume a ajuns să însemne doar consumerism exagerat.
A devenit un adevăr trist. Unii dintre noi simt Crăciunul prin cadouri, decorațiuni și mâncare tradițională. Uitând de însemnătatea sa. Nu sunt deloc religioasă, însă nu pot să nu observ disperarea unora în goana după cadorui, haosul din aproprierea Crăciunului și cozile de la casele de marcat.
Cu toții știm că în luna Decembrie este Crăciunul și totuși puțini cumpără cadouri la timp și își fac provizii pentru unele mâncăruri, pentru a nu se înghesui pe ultima sută de metri cu jumătate de populație.
Știți ce înseamnă asta de fapt? Oameni care nu se prețuiesc pe ei înșiși.
Atunci când te prețuiești, îți prețuiești timpul, alegi cu grijă și știi să prioritizezi.
Ne urâm pe noi. Îi urâm pe cei din jur. Este foarte simplu.
Suntem prea ocupați și prea absenți. Toată lumea știe că timpul se precipită ca o mașină cu girofarul aprins, și noi alergăm pe lângă ea, încercând s-o ajungem din urmă. Crăciunul e perioada cea mai aglomerată din an, ceea ce e o nebunie. E plăcut să fugi în toate părțile pentru a-ți vedea familia și prietenii, dar ce-ar fi să-ți iei o oră și jumătate, doar pentru tine?
În primul rând, e nevoie de un efort conștient – tot ce merită făcut începe cu un efort conștient. Dar ai putea descoperi că acest ritual, sau versiunea ta personală, asemănătoare cu el, devine o parte neașteptat de prețioasă a Crăciunului.
Ce mi-a plăcut foarte mult la această carte
Coperta cartonată, designul în interior și la exterior o fac să arate ca o mică bijuterie de bibliotecă. O fac instagramabilă și frumoasă.
Mi-a plăcut font-ul cu care este scris titlul, mi s-a părut cunoscut imediat și cumva l-am folosit și eu pentru thumbnail-urile mele de pe youtube. Fontul se numește SNOWINTER și nu mai știu de unde l-am descărcat. Dar dacă vă place, dați un search pe Google.
Poveștile, inclusiv cele cu fantome, mi-au stârnit pofta pentru alte povești vechi și dragi. Mi-am adus aminte de povestea mea preferată din copilărie – Soldățelul de plumb. Și datorită acestei cărți, mi-am propus ca la fiecare final de an, din octombrie chiar, să-mi comand câte o carte specială de sărbători, pe care să o savurez de Crăciun. Și să-mi fac un raft cu Povești de Crăciun pentru Zile de Crăciun.
Deja am trei cărți în colecție și cu siguranță vor mai urma!
