Xaara Novack Vin Pelin nu este un vin străin de noi, românii. Pelinul la fel, este o plantă medicinală cunoscută din moși – strămoși. Așa că nu este de mirare combinația aceasta veche.
Vinul de tipul acesta este de fapt, condimentat cu pelin. Condimentele adăugate în vin ajutau la păstrarea sa. Vinul avea tendința să se strice ușor, să oțetească sau să capete gustul butoiului în care era păstrat. Iar astfel de condimente sau plante, precum pelinul, ajută la prospețime și menținere.
În perioada imperiului roman vasele de lut, acelea de tip amofră, erau sigilate la gură cu un clei pe bază de rășină de brad. Iar acea rășină avea tendința să lase un gust specific vinului. Un gust care nu era pe placul tuturor. La greci, de exemplu, un astfel de vin este încă renumit.
Pelinul este o plantă amară, care contrastează cu dulcele vinului. Îl face mai proaspăt și mai ușor de băut. Mai ales că amarul și dulcele fac parte din gusturile primare, care acoperă alte arome.
Vin Pelin de la Crama Vînju Mare
Despre Crama Vînju Mare ne-a povestit chiar proprietarul ei, domnul Ion Gîrniță. Crama se află pe mâinile sale de 20 de ani și se extinde pe 150 de hectare. Zona este renumită pentru vinuri roșii de excepție, însă au și vinuri albe excelente.
Ne-a povestit despre Vin Pelin care nu poate fi înregistrat încă drept vin, ci doar încadrat la băuturi aromatizate, datorită legilor ciudate. Evident că așa se întâmplă atunci când la conducere avem oameni care nu se pricep, dar nici nu se consultă cu mai mulți profesioniști din industrie.
Crama Vînju Mare produce peste șapte mii de litri de vin pe an, din producție proprie. Crama nu cumpără vin sau struguri de la alți producători.
Zona viticolă și-a atras numele datorită pădurilor de ulm și nuc, cu care era împrejmuită. Iar denumirea localității vine de la denumirea de ulm, căreia în trecut i se spunea vînj.
Despre Crama Vînju Mare și istoria zonei
Toate acestea ne-au fost povestite cu detalii faine de către Lenuța și Narcis Neagoe.
De vinurile respective se pare că s-au bucurat foarte mult boierii timpurilor și multe fețe bisericești. Țăranii care munceau la aceste vii, aveau contracte pe 99 de ani și erau obligați să dea domnitorului o parte din ceea ce se producea. Avea dări și către mănăstiri. În cazul în care aceste dări nu erau plătite, țăranii erau alungați sau nu li se permitea să intre în vii.
Iar dacă doreai să te duci între moșii, se plătea o taxă de drum, pentru a accesa zonele respective. Iar dacă nu lucrau timp de trei ani consecutiv, li se lua producția.
O tradiție interesantă a existat la mitropolii, atunci când se scotea vinul în vase mare, afară în ger. Era lăsat acolo până îngheța pentru că astfel ajungea să se păstreze mai bine.
Iar dacă în trecut situația era bună, din punct de vedere viticol, pentru că nu existau nici foarte multe exigențe… Anii 1990 prinde zona Mehedinți și implicit, Vânju Mare, într-o stare nu foarte bună. Au fost plantați mulți hibrizi în zonă, pe suprafețe destul de mari.
Însă în prezent, vinurile de la Crama Vînju Mare sunt din struguri de bună calitate, pentru care se folosesc tehnologii noi și utilaje moderne. Cu toate acestea, iată că este o cramă care dorește o expansiune inovativă și îndrăzneață, experimentând și readucând tradiția în actualitate.
Vin pelin – degustare și brânzeturile asociate
Am avut asocieri interesante, care unele s-au potrivit mai bine decât altele. Cred că un vin pelin se potrivește mai degrabă mâncărurilor consistente și mai puțin brânzeturilor. În opinia mea umilă.
Eu așa l-aș bea. Cu mâncăruri delicioase și desigur, brânză. Însă, nu doar cu brânză. Parcă mai este nevoie de ceva pentru un așa vin. Are un gust complex, care cere completare.
Iată combinațiile alese:
- Vin pelin alb, demisec + Cascaval Sofia Delaco,
- Vin pelin rose, demisec + Emmentaler Delaco,
- Vin pelin alb, demidulce + Havarti Castello,
- Vin pelin rose, demidulce + British Cheddar Delaco D’Exceptie.
Vin pelin – preferatul meu
L-aș putea descrie ca fiind PROVOCATOR. Îți provoacă gusturile și simțurile. Are o forță răcoritoare care îți deschide apetitul pentru mai mult. Și nu te compleșește. Nuanța sa aurie mi-a adus aminte de zilele însorite de vară, chiar dacă afară ningea și era extrem de frig.
Mă refer la Vin Pelin alb, demisec. Da, am o slăbiciune pentru vinurile albe, însă acesta a fost cel care mi s-a părut cel mai Pelin. Care a scos pelinul la suprafață, prin gustul său dulce și post-gustul de amar.
Nu l-am simțit ca fiind foarte acid și nici alcoolul nu s-a simțit foarte tare. Cu toate că avea peste 12 grade, este genul de vin de la care nu te doare capul sau nu ți se face rău. Nu ți se apleacă. Maxim să ți se facă somn. Ceea ce e perfect!
A mers bine inclusiv cu brânza de la Delaco.
Brânza preferată – Cașcaval Sofia Delaco
Despre brânzeturi, ne-a povestit, ca de obicei, Daniel Botea, președintele ASBO. Povestea cașcavalului nu îmi este străină, însă mi se pare interesantă pentru că este genul de brânză care nu are o zonă de origine clară. Unii presupun că ar proveni din sudul Italiei, datorită înrudirii cu mozzarella și caciocavalo.
Dacă ar fi să ne luăm după etimologie, atunci da, este inspirat din caciocavalo, care înseamnă brânză călare. Călare pentru că era pusă să se scurgă pe un băț și așezată în porții mari, peste care era pusă o porție mai mică.
Aceste porții de brânză erau mai apoi legate împreună cu o sfoară și lăsate la scurs. Este o brânză fermă, dar maleabilă. Are un gust fin, lăptos și intens. Este ideală pentru salate, paste sau sandvișuri pentru că are o aromă versatilă care se potrivește excelent cu multe alte ingrediente. Inclusiv cu mai multe tipuri de vin.
Aș descrie Cașcaval Sofia Delaco drept o brânză DELICATĂ.
Astfel avem o pereche cu un vin pelin provocator și o brânză delicată. Ehhh, frumos, nu?
Brânzeturi cum se cu…VIN și Vin Pelin
A fost un eveniment marca ASBO și DicționarCulinar.ro , sponsorizat de către Delaco – Fan Brânză. Unul dintre marii furnizori de brânzeturi din România, Delaco parte integranta a grupului francez Savencia, unul dintre cei mai mari producatori de pe piata de lactate la nivel mondial.
Evenimentul a avut loc la C House Milano Craiova, restaurant cu specific italian. Dacă la degustarea de vin trecută m-au încântat cu un burger delicios, care a venit împreună cu o porție de cartofi considerabilă, de data aceasta am ales pizza. Și a fost genială! Aveam chef de o pizza cu carne, așa că am ales pizza quatro carni. A fost perfectă! Blatul subțire și moale, carnea moale care se topea alături de restul ingredientelor. Ce mi-ar fi plăcut, să fi fost un salam mai puțin picant. Dar uneori, merge și așa.
La C House Milano îmi place foarte mult locația. Central, aproape de majoritatea obiectivelor turistice, localul este unul mare și primitor. Iar decorul este superb!
Acestea fiind spuse, sper să ne citim iar, în curând! Pupici!
