Povestea succesului

Încă din adolescență mă interesa cum reușesc alți oameni să devină faimoși. Dar nu genul acela legat de vedetism sau îmbogățitul peste noapte, cei care se ridică repede și se prăbușesc la fel de repede. Nu. Genul de om excepțional care prin realizările sale obține un loc de cinste alături de alți oameni de știință, din artă sau diverse domenii importante și este un exemplu constant pentru cei din jur. Prin munca lor.

Și desigur, aceasta este o primă trăsătură, dintr-o serie de însușiri ale oamenilor excepționali.

Excepționalii de Malcom Gladwell

A fi Excepțional înseamnă a te situa într-o categorie diferită față de obișnuit, o categorie definită ca fiind bază sau principală.

Însă pentru ca asta să se întâmple, trebuie să existe anumite contexte care să îți ofere terenul propice și momentele de excepție care să te ajute să ajungi acolo.

Primul exemplu pe care ni-l oferă Malcom Gladwell este al satului Roseto, din estul Pennsylvaniei. În anii ’50 doctorul Stewart Wolf face o descoperire medicală care va revoluționa modul în care este privită boala unui individ în raport cu cultura, proveniența, familia și gradul de raportate în societate.

În Roseto, spre deosebire de alte orașe americane, doctorii din zonă, rar întâlneau pe cineva sub vârsta de 65 de ani cu probleme cardiace. În acea perioadă aceste afecțiuni erau principala cauză a decesului pentru bărbații cu vârste până în 65 de ani. O astfel de excepție trebuia cercetată.

Secretul locuitorilor din Roseto nu era nicidecum un regim alimentar strict sau diferit, exercițiile fizice sau genele italiene ori regiunea în care era localizată Roseto. Localnicii aveau relații sociale strânse, se vizitau între ei, stăteau de vorbă atunci când se întâlneau pe stradă, luau mesele împreună.

Multe case din Roseto adăposteau câte trei generații sub același acoperiș și au descoperit respectul de care se bucurau bunicii și străbunicii. Specificul comunității era atât de strâns încât cei bogați nu își etalau succesul iar cei săraci erau ajutați să își mascheze eșecurile.

Aveau o structură socială rezistentă la presiunea exercitată de lumea modernă, iar sănătatea lor nu provenea din lucrurile pe care le făceau. Nici datorită faptului că erau înstăriți sau nu, ci prin lumea pe care o creaseră în comunitatea lor.

Oportunitatea

Pentru a desluși ițele oportunității, Malcom Gladwell ne dă exemplul unui sport canadian. Data limită pentru stabilirea categoriei de vârstă la hochei este 1 ianuarie. Antrenorii încep să-și selecteze jucătorii pentru echipe atunci când aceștia ajung la vârsta de 9-10 ani.

Ca să înțelegem mai bine cum stă treaba cu oportunitatea, acești jucători sunt aleși doar în anumite perioade. Între lunile ianuarie și iunie șansa ca un copil născut în acele luni să ajungă jucător de hochei este mult mai mare decât a celor care sunt născuți după acea perioadă.

Sociologul Robert Merton a numit acest fenomen cu o sintagmă celebră „Efectul Matei”, conform textului din Noul Testament:

Pentru că acela care are va primi și mai mult, și va trăi în belșug: dar celui care nu are i se va lua chiar și ceea ce nu are.

Cei avantajați de anumite situații, anul de naștere, familia bogată care le oferă educația propice și un anturaj bun, ei se vor bucura de oportunități speciale care vor duce la succes.

Acest fenomen mai este denumit și „avantaj cumulativ”.

Munca

Dacă a avea succes implică factori sociali și bogăție, atunci de ce nu toți oamenii bogați sunt excepționali?

Exercițiul nu e acel lucru pe care îl faci când ajungi undeva. E acel ceva pe care îl faci să ajungi undeva.

Trebuie să ai parte de susținerea familiei și o situație materială bună pentru a putea fructifica anumite oportunități sau pentru a putea munci în a-ți atinge diferite țeluri.

Pe internet găsim tot felul de povești legate de Bill Gates. Cum că a renunțat la școală și astfel a reușit în viață. Ei bine, asta este doar o bucățică minusculă din viața sa. Bill Gates a avut de la bun început o educație aleasă, la o școală particulară pentru familiile bogate în Seattle. Acolo a avut parte de oportunități de la universități diferite, care ofereau ore gratuite de practică pe computer elevilor pasionați de programare. Părinții au avut bani să-l trimită în diverse locuri unde să studieze.  Atunci când a avut de ales, să continue studiul în programare la Harvard sau să-și deschidă propria lui companie de software, Gates avea la activ șapte ani de programare constantă. Nu mai avea nevoie de Harvard.

Ceea ce îi diferențiază cu adevărat pe acești excepționali nu este talentul lor extraordinar, ci gama extraordinară de oportunități cu care s-au intersectat.

Sigur, nu doar asta joacă un rol definitoriu în șansele unui om în a deveni excepțional. Situația economică în statul din care provine, și per ansamblu situația socio – economică la nivel global influențează la fel de mult, dacă nu mai mult.

Dacă ai norocul să te naști într-o țară foarte stabilă din punct de vedere economic și să fie o mare putere în comparație cu restul statelor, atunci nu se mai pune problema dacă ne gândim la o educație aleasă sau oportunități.
Evident.

Pe lângă toate aceste exemple pe care mi-a fost mai ușor să le expun, în cartea lui Malcom Gladwell, Excepționalii găsim abordată problema geniilor. Autorul vine cu exemple reale sau șansa demografică, moștenirea genetică dar și Teoria etnică a prăbușirii avioanelor. Lucruri foarte interesante, care explică nu doar ceea ce îi face pe alți oameni excepționali dar și ceea ce asigură eșecul sau succesul în anumite situații.

Explică inclusiv cum unele popoare sunt mai bune la matematică decât altele prin corelarea pronunției unui număr în limba respectivă și capacitatea memoriei de scurtă durată a vorbitorilor.

„Am făcut eu asta, singur” în realitate nu există, iar cine o spune, nu este sincer. Toți oamenii care au ajuns să fie bogați dar și faimoși sunt produsul istoriei, al comunității, oportunităților și al moștenirii personale. Fără a scoate din calcul munca pe care au depus-o.

Până la urmă, un excepțional nu este deloc excepțional.

Cartea în schimb, pot spune că este excepțională. O recomand inclusiv părinților care își doresc un viitor mai bun pentru copii lor, pentru a înțelege cum i-l pot asigura și cum îi pot oferi toate șansele în această privință. Și nu mă refer aici în a-ți transforma copilul în ceea ce nu ai putut deveni tu în tinerețile tale. Ci la dorința sinceră și dragostea necondiționată în a-ți dori binele copilului tău și reușita acestuia.

O recomand celor care vor să reușească și nu înțeleg de ce nu au făcut-o până acum, chiar dacă sunt foarte talentați.

O recomand celor care se știu invidioși din fire și nu pricep care-i treaba cu valoarea și bogăția.

Și tuturor celor care sunt pasionați de subiect.

Nu o recomand politicienilor români. S-ar putea să le cauzeze crize de depresie celor care au impresia că a fi bogat implică mese pline, fotomodele, mai o șpăguță, mai o negociere sau o funcție sus-pusă, fie că este de ministru sau pijdinte. Și dacă speră cumva că vor avea odrasle cu șanse de așa ceva, hehehe, real și sociologic vorbind șansele lor sunt de la zero înspre niciodată. Aici mă refer strict la splendorile contemporane.

Ba chiar șansele ca oameni obișnuiți, ca mine și ca tine să facă istorie, sunt mai mari decât vor fi ale lor vreodată. De ce? Pentru că până și reușita implică anumite conduite, o lipsă de prejudecăți și capacitatea inegalabilă de a gândi pe termen lung. 😉

Așa că, să punem osul la muncă, dragii mei Excepționalii! Nu se știe niciodată de unde sare iepurele!

Comments

comments