Xaara Novack Pe final de noiembrie am mers în deplasare la Crama Vînju Mare în Mehedinți, alături de bloggeri din Asociația Bloggerilor Olteni. A fost un eveniment marca Brînzeturi cum se cu…VIN, evenimente pe care le cunoașteți deja dacă îmi citiți blogul. Locația este una de deal, deși am ajuns pe seară, m-au impresionat luminile satelor care se vedeau de pe deal. A fost feeric, a inițiat pot spune toată atmosfera de pe seară. Crama este una mare, din punctul meu umil de vedere. Un punct de vedere neavizat, ce-i drept, pentru că nu am văzut multe crame la viața mea. Însă mie mi s-a părut mare.
Am fost primiți de către gazde cu totul pregătit, începând de la vinuri, până la grătar și experții din zonă, cu care am discutat îndelung. Pentru că fiecare a venit cu zona sa de expertiză, ca o completare a întrebărilor noastre sau a ideilor care se discutau. Am vizitat zona de producție, etichetare și de îmbuteliere a vinurilor, zona în care se vinifică în cisterne imense din inox. Sper că nu vorbesc prostii, mai ales că ni s-a explicat frumos cum este purificat vinul și cum se încearcă păstrarea lui în cele mai optime condiții. Ba chiar unele vinuri au o cerință mai mare decât altele – Tămâioasa Românească, datorită soiului excelent produs la Crama Vînju Mare.
Crama Vînju Mare, Mehedinți
Crama Vînju Mare din județul Mehedinți este situată într-o zonă viticolă de deal, având o tradiție îndelungată în cultivarea viței-de-vie, cu rădăcini istorice ce se întind pe mii de ani. Domeniile sale acoperă 202 hectare, cultivate egal între struguri pentru vinuri albe și cei pentru vinuri roșii și rosé. Plantațiile sunt amplasate pe coline însorite, la altitudini de 280-350 de metri, beneficiind de soluri brun-roșcate și calcaroase, ideale pentru viticultură.
Crama produce atât vinuri tradiționale, cât și game moderne, precum „Domeniile Vînju Mare,” „Vinul Principelui” și „5 Motive.” Soiurile cultivate includ Chardonnay, Fetească Regală, Riesling Italian, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră și multe altele. În 2013, crama a fost inclusă pe „Ruta Dunăreană a Vinului,” o inițiativă turistică ce promovează regiunile viticole din zona Dunării, sprijinită de Uniunea Europeană. Capacitatea de producție este de 1 milion de litri anual, cu o producție actuală de 700.000 de litri.
Maturarea vinului are loc în butoaie de stejar românesc de 225 litri (tip barrique), iar învechirea se face în sticle. Centrul dispune de o linie automată pentru îmbutelierea sticlelor de 750 ml, o instalație semiautomată pentru sticle de 250 ml cu capsule metalice tip Pilfer și o alta pentru sistemul bag-in-box.
Ca idee, vinurile baricate au arome și texturi specifice tocmai datorită acestui proces interesant.
Cum influențează stejarul vinul?
- Arome suplimentare: vanilie, caramel, condimente, ciocolată sau fum.
- Taninuri: stejarul contribuie cu taninuri care pot da vinului o structură mai bogată.
- Complexitate: procesul ajută vinul să dezvolte arome mai profunde și mai bine integrate.
Vinurile baricate tind să fie mai complexe și mai corpolente, fiind apreciate în special în rândul cunoscătorilor.
Un astfel de vin a fost preferatul meu la această degustare. Pentru că cei de la Crama Vînju Mare oferă și oportunitatea de a cumpăra vin direct de la sursă, fiind deschisă pentru vizite și degustări. Ceea ce vă recomand să faceți, mai ales dacă sunteți într-un grup mai mare.
Vinurile au fost prezentate de John Gîrniță, proprietarul cramei, iar branzeturile de Daniel Botea, absolvent de master Expertizare Viti-Vinicola si degustator autorizat de branzeturi.
La această degustare, vinurile și brânzeturile serii au fost:
- Prince Vlad Chardonnay + Camembert Ile de France,
- Emissarius Chardonnay baricat + Havarti Castello,
- Prince Vlad rose + British Cheddar Delaco D’Exceptie
- Prince Vlad Merlot + Emmentaler Delaco
- Emissarius rosu (Cabernet Sauvignon + Merlot + Feteasca Neagra) + Grana Padano Delaco D’Exceptie.
Nu mă pricep la asocierea lor foarte bine, evident, însă în calitate de om gourmand, mi-au plăcut. Plus că am avut din partea gazdelor niște mere din producția proprie, absolut delicioase, care au mers perfect cu vinurile albe și cu brânzeturile. Am fost foarte răsfățați pe tot parcursul acestei degustări.
Emissarius Chardonnay baricat
Acesta a fost vinul meu preferat. Un vin alb, așa cum v-am obișnuit. Se pare că nu-mi ies din obicei, mai ales că la degustările trecute tot vinurile lor albe mi-au bucurat papilele gustative.
La Craiova BlogMeet aniversar unde cei de la Vînju Mare ne-au făcut bucuria de a fi prezenți, mi-a plăcut enorm al lor Riesling Italian din gama Mirage. Un vin alb, sec.
Iar la prima degustare cu ei, atunci când au adus vinurile lor cu pelin, mi-a plăcut tot un vin alb pelin. A fost demisec dar bun rău! Chiar vă recomand gama aceasta de vinuri, Pelin. Este una aromată, sănătoasă.
Emissarius Chardonnay baricat are o aciditate joasă. Din ce am înțeles de la domnul John Gîrniță, Chardonnay este un soi foarte popular. În funcție de zonă și de potențialul său de învechire. În special dacă are un potențial de învechire mai mare. Pentru că după fermentare vinul capătă arome, iar buchetul vinului se obține abia după învechirea în sticle.
Chardonnay este unul dintre cele mai versatile și populare soiuri de struguri pentru vin alb din lume. Originar din regiunea Bourgogne (Burgundia), Franța, acest soi este apreciat pentru capacitatea sa de a reflecta terroir-ul în care este cultivat și pentru flexibilitatea sa în vinificare.
Caracteristici generale:
- Arome: În funcție de locul de cultivare și de metoda de vinificare, Chardonnay poate avea arome variate. Vinurile din regiuni reci tind să aibă note de citrice (lămâie, lime) și mere verzi, în timp ce cele din regiuni calde dezvoltă arome mai bogate de fructe tropicale (ananas, mango).
- Influenta maturării: Dacă este maturat în butoaie de stejar, vinul poate căpăta note de vanilie, unt, caramel sau alune prăjite. Vinurile nematurate în stejar sunt mai proaspete și mai ușor de băut.
- Textură: De la vinuri crocante, ușoare, la cele onctuoase, cu corp plin, Chardonnay este extrem de variabil în stil.
Potrivit pentru orice ocazie:
Chardonnay poate fi savurat ca vin sec, dar este și baza unor vinuri spumante celebre, precum Champagne sau alte vinuri efervescente produse prin metoda tradițională.
Asocieri culinare:
Se potrivește bine cu preparate din pește, fructe de mare, pui, paste cu sos alb și brânzeturi moi, precum Brie sau Camembert. La noi a fost asociat foarte bine cu ambele tipuri de brânzeturi.
Fiind unul dintre cele mai cultivate soiuri, Chardonnay este un adevărat „cameleon” al lumii vinului, potrivit atât pentru cunoscători, cât și pentru cei care descoperă vinurile albe. Cred că așa l-aș și cataloga, Emissarius Chardonnay baricat – un vin versatil.
Havarti Castello
Din ce am înțeles de la Daniel Botea, absolvent de master Expertizare Viti-Vinicola si degustator autorizat de branzeturi, ambalajul Havarti Castello a fost schimbat. Tind să cred că au schimbat și ceva la brânză pentru că pare diferită față de dățile trecute. Pare ușor mai cremoasă și nu la fel de acidă. Nu pișcă la fel ca înainte.
Havarti este o brânză semi-moale din Danemarca, cunoscută pentru textura sa cremoasă și gustul său delicat, cu note ușor acidulate. Este o brânză versatilă, ideală pentru sandvișuri, platouri cu brânzeturi sau gătit. Iată câteva lucruri inedite despre Havarti:
1. Originea sa este legată de un conac danez
Havarti a fost creată în secolul al XIX-lea de Hanne Nielsen, o producătoare de brânză daneză inovatoare. Aceasta a experimentat tehnici de brânzeturi pe moșia sa, Havartigaard, de unde provine și numele brânzei.
2. Este inspirată de Gouda
Deși este considerată o brânză tradițională daneză, Havarti este influențată de stilul brânzei Gouda, dar are o textură mai moale și o maturare mai rapidă.
3. Există o variantă cu adaosuri aromatice
Havarti este adesea preparată cu adaosuri precum mărar, chimion, ardei iute, usturoi sau ierburi aromatice, ceea ce îi sporește popularitatea printre iubitorii de arome diverse.
4. O brânză „elastică”
Structura Havarti o face să se topească frumos, fiind ideală pentru fondue, burgeri sau mac and cheese. Este adesea folosită și în preparate calde datorită acestui atribut.
5. Beneficiile pentru sănătate
Havarti este bogată în calciu și proteine, fiind o sursă bună de energie. De asemenea, are un conținut moderat de grăsimi, ceea ce o face mai ușoară decât alte brânzeturi cremoase.
6. Procesul de maturare influențează gustul
Havarti poate fi consumată proaspătă, când are o aromă mai blândă, sau maturată (3-12 luni), când capătă un gust mai bogat și o textură ușor fărâmicioasă.
Havarti este un exemplu perfect de brânză care îmbină tradiția cu adaptabilitatea modernă, fiind astăzi apreciată la nivel internațional. Aș alege cuvântul aromat pentru Havarti Castello
Idei reținute:
Vinul ar trebui respectat, însă acest val de consumerism a început să strice inclusiv acest domeniu care are până la urmă un istoric imens. Vinul a început să fie aromatizat și deconstruit, acidificat, pentru a se potrivi cu cerințele unui public consumator neavizat. Fără prea multă educație în sensul acesta. Riscul însă este unul ușor distructiv – un vin cu defecte se poate ascunde foarte ușor prin îndulcire. Deci există situații în care un consumator alege astfel de băuturi alcoolice pe riscul ficatului și stomacului său. Un vin se savurează, se degustă și se bea alături de bucate delicioase și apă pentru a păstra savoarea între vin și mâncare.
A fost o seară relaxantă, locația și oamenii super, vinurile bune. Am fost răfățați cu grătar, salate și desert. Ne-am simțit excelent și sperăm să ne întoarcem pentru a admira viile și strugurii pe teren. Mai ales că locația este atât de frumoasă. Iar Crama Vînju Mare este un loc primitor, perfect pentru evenimente de profil. Mi-a plăcut enorm modul în care au refolosit lemnul, decorul și toată zona per ansamblu. Cel mai mult m-a câștigat faptul că au grijă de oamenii lor și de animăluțele din jur. Inimile mari merită apreciere și iubire pe măsură. Așa că dacă aveți de gând să luați ceva vinuri la Secret Santa sau cadou, pentru ocaziile de Sărbători, dar și alte ocazii desigur, chiar vă recomand Crama Vînju Mare și vinurile lor. Și să încercați Vinul Pelin! E altceva!
