Xaara Novack Dincolo de stelele reci este un roman scris de Horia Muntenuș. Am vorbit despre această carte, foarte pe scurt într-un vlog de acum două luni, sau trei. Parcă – ce repede trece timpul! Este un autor care te poartă printr-o multitudine de lumi. Îmbină realul cu fantasticul într-un mod subtil.
Dincolo de stelele reci
Dincolo de stelele reci este un roman atipic, despre război, soldați, femei frumoase. Am găsit o multitudine de citate care mi-au plăcut! Și anumite secvențe m-au marcat pozitiv, pentru că autorul are tendința de a te surprinde. Este imposibil să nu zâmbești sau să nu treci prin diferite stări, citind despre întâmplările prin care trece Pistolarunumărulunu Talpațării, soldatul exemplar.
Dincolo de stelele reci a lui Horia Muntenuș mi-a amintit oarecum de Haruki Murakami. Mai exact de cartea „La capătul lumii și în țara aspră a minunilor”. Inclusiv finalul cărții este unul excelent, personal mi-a plăcut ideea lui H.M. Tocmai de aceea m-a dus cu gândul la autorul japonez. Cu diferența că autorul român contemporan oferă acțiune din plin! Lumi care se contopesc una cu cealaltă și mai puțină introspecție. În comparație cu Murakami care filosofează foarte mult. Modul său de a descrie personajele, întâmplările, este de asemenea unul ușor de urmărit. Precum un film ce se derulează în fața ochilor noștri cu fiecare frază.
Întâlnirea cu bătrânul înțelept, este un fel de evoluție a personajului principal. Un punct culminant în viața sa. Conversația cu Diavolul, personificarea cunoașterii și a inteligenței (opusul religiei și a credinței oarbe). Sau călătoria „trupească”, strada literelor, par toate a fi o căutare lăuntrică. Una din care rezultă o evoluție spirituală și o înțelegere dincolo de real, desigur.
Am ales câteva citate, preferatele mele, cu care vreau să vă fac poftă de lectură desigur!
Un disperat își împarte speranța în două, jumătate din ea să-l bage în groapă, jumătate să-l scoată afară.
Timpul nu există în afara vieții noastre și singura posibilitate de a-l modela, de a-l ondula, de a-l măsura este viața noastră, așa cum e ea, clipind din ochi, rostind cuvinte, sunete, exersând, gesticulând…totul se întâmplă numai în mintea noastră. Un francez, Gaston Bachelard scria: „Nu zbori pentru că ai aripi, ci crezi că ai aripi fiindcă ai zburat.
Eu nu citesc aproape deloc autori români contemporani, din motive politice, sociale, etc. Dar vi-l recomand pe HM, tocmai pentru că oferă o viziune diferită, un profil al autorului român implicat în cultură și interesat de viitorul tineretului, a țării în general. Dincolo de stelele reci este un roman foarte captivant, pe care îmi propun să-l recitesc. Este genul de roman pe care îl redescoperi cu fiecare lectură.
