Xaara Novack Joia asta am mers împreună cu bloggerii craioveni de la ASBO și instagramerii, la Hotel Rexton pentru o nouă degustare de vin, sponsorizată de Liviu Dorel Ionescu. A fost un eveniment relaxant, prilej de socializare și de făcut o multitudine de poze! Locația a fost minunată și oamenii de-o potrivă!
Brânzeturi cum se…cuVin
Este un eveniment cu tradiție, organizat de Asociația Bloggerilor Olteni împreună cu DicționarCulinar.ro, unde sperăm să aducem un val de rafinament și educație, în ceea ce privește savurarea vinurilor, combinații culinare și prilej de socializare între bloggeri, intagrameri, pasionați de vinuri și experți. Cu ocazia aceasta, am degustat cu plăcere vinurile de la crama Odobești!
De ce merg la degustări de vin?
Eu am crescut cu vinul făcut la țară, un singur soi de vin, din acela roșu. Eram curioasă să încerc un vin alb sau rozè, să aflu cum se degustă vinul, cu ce brânzeturi se potrivește și până la urmă, să văd cu care mă împac mai bine personal.
Așa am aflat că am o afinitate pentru vinul alb. Încă mai caut un vin roșu sau rozè care să-mi dea același sentiment.
Restaurantul hotelului Rexton din Craiova este foarte luxos. Interiorul are un design clasic, cu decorațiuni vintage, este o sală încăpătoare și cât timp am stat acolo, au pus muzică bună, din anii 1970 – 1980. Best of the best. Mi-a plăcut foarte mult.
Primul vin degustat a fost Fetească Regală. Vin alb, spre deliciul meu, pentru că îl ador! A fost un vin ușor, sec și plăcut. Narcis Neagoe, somelier și expert în vinuri ne-a indicat câteva moduri noi, pe care nu le știam, de a degusta vinul.
În primul rând mi-a plăcut partea în care am observat „lacrimile” pe care vinul le lasă în pahar, atunci când este mișcat și atenția pe care trebuie să i-o acordăm înainte de a-l gusta. Dacă are finețe sau strălucire, le primește de la aciditate. Această aciditate îl ajută inclusiv la învechit și la un gust rezistent.
Mi-a plăcut că m-a corectat și astfel am învățat să țin paharul de picior și să nu apropii mâna de corpul paharului pentru a nu încălzi vinul.
De mirosit am făcut-o ca și până acum, am inhalat puternic și am încercat să-mi dau seama ce fel de arome sunt amestecate în vin. Am învățat o nouă metodă însă, aceea de a mirosi de jos în sus, ducând paharul în dreptul pieptului și inhalând treptat, până aproape de nas.
Și la partea cu degustatul am învățat o metodă nouă. Vinul este ținut sub limbă și mirosit invers, cumva concentrând toată atenția noastră senzorială spre nervii de la baza limbii pentru a obține informații cât se poate de concrete și vii asupra lichidului.
Am simțit aciditatea de la bun început și faptul că Feteasca Regală este un vin care pișcă. Pe lângă asta, la gust mi-am dat seamă că este ușor amărui și citric. Oarecum aducând a sâmburi de migdală, dar dulce. Pe lângă gustul citric reconfortant, are piersici și flori de acacia.
Am aflat că are o aromă fermentativă de drojdie, care duce spre foietaj ca senzație sau amintește de tartele cu fructe. Este un vin cu textură ușoară, care mi-a plăcut enorm. Ador vinul alb și acesta a mers direct la suflețel, așa că am mai cerut un pahar!
M-am pilit la modul unei împliniri interioare pe motiv de n-are importanță și nu contează. Vinul era prea bun ca să nu fie savurat! Atât de bun încât nu mi-a venit să cred că este un vin sec. Aroma sa și aciditatea, corpul ușor dar cu un gust care persistă, îl face extrem de plăcut.
Are 12% alcool deci e foarte potrivit la mese, în special dacă îl asociem cu salate, carne de pui, carne de pește sau sushi, fructe de mare, paste sau desigur, ca la degustare, cu brânzeturi.
Dacă tot am adus vorba de brânzeturi, alături de Feteasca Regală, am savurat brânza Brie de la Delaco, alături de crackers care să-i completeze moliciunea. A fost un deliciu și combinația mea preferată dintre vin și brânză!
Brânza Brie și-a luat numele după provincia franceză cu același nume. Este considerată regina brânzeturilor franțuzești și pe bună dreptate! Carol cel Mare s-a îndrăgostit iremediabil de această brânză atunci când a gustat-o în secolul VIII la o mănăstire. Treptat nobilimea și poporul au urmat exemplul regelui și brânza Brie a devenit populară.
Este fabricată din lapte de vacă pasteurizat, face o coajă subțire pe deasupra și are o culoare alb – gălbuie, ușor gri sub acea coajă.
Gustul ei este divin! Nu foarte sărată, cremoasă, blândă și fructată. Are o aromă intensă, untoasă, care împreunată cu vinul alb fac o combinație foarte reușită. Aciditatea vinului și grăsimea brânzei lasă un gust intens, fin.
Putem asocia brânza Brie de la Delaco și cu vinul spumant. Va avea o combinație și mai intensă, astfel.
Merită să încercați, dacă aveți ocazia! Garantat o să vă placă!
Al doilea vin degustat a fost Fetească Neagră supranumit și Rubinul Românesc. Este un vin care nu trebuie să fie foarte colorat, ci de un roșu purpuriu închis.
Este un vin bun, cu un corp mediu, pe care îl simți și după ce l-ai înghițit. Are o aromă fructată mult mai intensă decât vinul alb. Am ghicit că are în compoziție prune și este ușor acrișor. Conține nuanțe de fructe de pădure și condimente.
Aciditatea sa nu este una copleșitoare, ci tinerească, verde și delicată, care oferă rotunjime vinului. Duce cu gândul la mere verzi sau chiar la corcodușe.
Mi-a plăcut foarte mult culoarea sa intensă. Am aflat că după cinci ani începe să se întunece și să capete o tentă de maro stins spre teracotă. Are o transparență plăcută în compoziție. Se asociază cu carnea roșie, carnea de vită, cu pizza, paste pe bază de roșii sau brânzeturi maturate.
Lângă Feteasca Neagră am avut cașcaval Sofia de la Delaco și struguri negri, dulci, de masă. Un produs foarte popular, răspândit în toată peninsula Balcanică. Unii spun că ar fi originar din sudul Italiei, unde s-ar înrudi cu mozzarella. Cealaltă variantă spune că are rădăcini aromâne, prin analiza cuvântului „caș”.
Este o brânză lăptoasă cu dublă maturare, cașul care se formează se sărează, se îngălbenește și se aromează. După care, formează cașcaval.
Lăsând controversele la o parte, cașcavalul Sofia de la Delaco îi tare bun! Ferm, nu foarte sărat și intens. Este ideal pentru salate și paste. Alături de un vin roșu sau alb *wink wink*
Băbească Neagră ete un vin complex, dur. Are boabe mici și foarte aromate. Se mai numește și Rară Neagră, pentru că atunci când se leagă rodul, boabele sunt rare. Și ca fapt divers, au și boabe hermafrodite. Ce n-au? N-au Coaliția pentru Familia Boabelor de Struguri, na!
Este un soi vechi, românesc, de pe vremea lui Ștefan cel Mare. Este un vin nobil, care merge băut atât tânăr cât și bătrân.
Îmbină notele sale vegetale cu vișine sau cireșe amare, dar are și note discrete de condimente, scorțișoară și cafea. Este maturat în butoaie de stejar timp de 12 luni. Capătă și un gust ușor vanilat datorită lemnului.
Este cremos, corpolent și pentru mine cel puțin dificil de băut dacă nu am combinația potrivită alături. Un vin foarte echilibrat care se asociază cu mezeluri uscate sau brânzeturi maturate dar și cu carne de vită sau pește gras.
Noi l-am încercat alături de Grana Pandano de la Delaco. O brânză dură și extrem de aromată. Rețeta de preparare datează din secolul 12 și a fost perfecționată de-a lungul secolelor.
Are un gust dulceag, de alune și nuci în combinație cu strugi și este ușor sărată. Este o brânză pe care ori o urăști, ori o iubești. Mie nu îmi place în combinație cu vin sau de una singură, dar merge la salate, supe sau pe diverse platouri asociată cu fructe sau nuci. Poate fi adăugată și la paste, pizza sau risotto.
Probabil după toată polologhia mea despre vinuri (zic să vă informez ca să impresionați la cinele romantice sau cele cu prietenii) trebuie să vă spun că sunt o persoană simplă, cu gusturi ușoare și combinația mea preferată în caz că nu v-ați dat seama, a fost cea dintre Fetească Regală și Brânza Brie de la Delaco.
Feteasca Regală este reconfortantă, brânza Brie de la Delaco este untoasă. Fac o pereche voluptoasă! Iar eu fac rime, fără să vreau…
Aceștia doi mi s-au părut perechea potrivită, sexy și populară. Brie Pitt și Angelina Regală… chiar dacă cei doi nu mai sunt împreună în realitate! Zic să-mi întăresc punctul de vedere, da!
Brânz Brie a fost atât de bună încât dacă stomacul meu ar putea visa, asta ar visa zi și noapte! Sigur mi-am uimit colegii de blogosferă cum am ras așa subtil, ceva mai multă brânză Brie de pe masă, mai mult decât ar fi trebuit să fie pe cap de blogger. Stați liniștiți! M-am asigurat că nici un blogger n-a murit de inaniție din cauza mea. V-am zis, m-am dus acolo cu burta goală. Mea culpa.
