Paige Britt – Șirul pierdut al timpului, o carte despre imaginație și creativitate

Paige Britt – Șirul pierdut al timpului este o carte adolescentină, cu ilustrații superbe de Lee White. Coperta tomnatică m-a atras la această carte, apoi descrierea fantastică și subiectul – Imaginația și Creativitatea. În special pentru cineva ca mine, care uneori are momente de poticneală.

Este o carte ușor de citit, plină de învățăminte subtile atât pentru adolescenți, dar în special pentru adulți! Mi-am dat seama că am nevoie de astfel de cărți, chit că sunt un adult în toată firea. Nu intru în target, însă copilul meu interior și adolescenta rebelă intră. Așa că m-am decis să le dedic lor toate acele cărți necitite la timp, dar achiziționate în prezent.

Inclusiv recent am găsit la un magazin de tip anticariat sau second hand, o carte de colinde pentru copii. Este în limba germană și nu înțeleg o iotă, însă am de gând să le traduc cu Google translate. Partea bună este că la fel ca și cartea scrisă de Paige Britt – Șirul pierdut al timpului, inclusiv aceea este ilustrată.

Pentru mine, care visez la o bibliotecă plină de cărți, nu contează că sunt pentru cei mici sau cei mari. În sufletul meu este mereu acum, indiferent de data sau ora de astăzi.

Paige Britt – Șirul pierdut al timpului, o carte despre imaginație și creativitate

Penelope este o școlăriță cu un program încărcat, care visează să devină scriitoare. Programul ei este unul mereu ocupat, de dimineața până seara. În caiet, mama ei este atentă ca ea să bifeze toate activitățile de peste zi. Fără să rateze nici măcar una.

Singurele momente de pauză pe care Penelope le are, sunt vizitele la vecina lor, domnișoara Maddie. Sau cele de seară, înainte de culcare. Abia atunci notează idei în carnetul roșu de sub pat. Sub pat sunt comorile ei prețioase, pe care mama le consideră o pierdere de timp.

Nu-ți bate capul cu timpul, timpul își ține singur socoteala

Domnișoara Maddie

Paige Britt – Șirul pierdut al timpului și o zi de făcut nimic

Gaura din programul Penelopei se dovedește a fi o adevărată binecuvântare. A nu face nimic nu înseamnă lenevie sau trândăvie. Din contră.

Această gaură este cea care o atrage pe Penelope într-o lume fantastică. Ea ajunge pe Tărâmul Posibilităților. În această lume, Ideile, Fanteziile, Dorințele și Grijile există în carne și oase. Au efecte asupra corpului sau se pot transforma. Marea Zăbovitoare este cea care tronează în acest tărâm fantastic. Iar Penelope are nevoie de ajutorul ei pentru a se întoarce înapoi acasă.

Evident că Tărâmul Posibilităților nu este ușor de navigat. În special acum, cât Cronos și Ceasornicarii au pus stăpânire pe el și l-au transformat. Dintr-un tărâm colorat și plin de viață, s-a transformat într-un loc gri, plin de griji.

Ceasornicarii tiranului Cronos prind pe oricine încearcă să piardă vreme sau să își imagineze! Îi ocupă timpul cu activități dedicate tărâmului, astfel încât să uite de sine și de ideile personale.

Alături de Mărar, roșcovanul întâlnit în calea ei, Penelope se vede nevoită să pornească în aventură către Marea Zăbovitoare.

Paige Britt – Șirul pierdut al timpului și concluziile mele

Cartea pare fi asemuită cu o alta din categoria fantasy, Vama fantomă de Norton Juster. Nu am citit-o încă, dar am pus-o la favorite pe viitor. O să revin cu idei în cazul acesta.

Pentru mine este o carte veselă, plină de înțelepciune. Mesajul ei este acela de a ne bucura de pauze, să nu ne mai trăim viața prin bife sau printr-un program ocupat. Altfel ratăm esența ei. Nu reușim să contemplăm idei, evenimente sau pur și simplu să savurăm clipa. Vom fi mereu cu gândul la următoarea mișcare.

Mi-a plăcut ideea grijilor care apăreau precum coșurile pe fața Penelopei. Faptul că stresul și grijile se vor observa la un moment dat pe corpul nostru este un lucru deja confirmat de știință. Nu strică puțină subliniere, ca mesaj pentru cei mici de reținut.

Include de asemenea veșnicul subiect al artei, fie că este scrisă sau desenată. Mereu privit ca pe un hobby sau subiect secundar, copii care se nasc cu un talent mereu sunt împinși către munci bănoase. Spre defavoare lor și a societății, care pierde oameni talentați și geniali datorită egoismului, încăpățânării și prostiei unor părinți goi pe dinăuntru. Este o carte pe care o recomand inclusiv adulților, în special cei care au copii.

Paige Britt – Șirul pierdut al timpului și INTUIȚIA

Mult timp de vreme intuiția a fost privită cu încruntare. Cu toate astea, pe foarte mulți dintre noi acest al șaselea simț ne-a salvat de oameni nepotriviți, de situații stranii sau din pericol.

Timpul este o construcție. Societatea până acum o sută de ani credea că un infant nu simte durerea. Că mintea unui copil nu este foarte capabilă, însă poate sta opt ore la un program de teorii plictisitoare. Iar adulții au termen de expirare și hainele lor trebuie să se conformeze. Fără culoare, fără picățele sau curcubee. Nu cumva să se bucure de viață!  

Ceasul intern al fiecăruia – acela care îți dă de știre când să faci lucrurile la timp potrivit pentru tine.

Astfel de cărți sunt o bucurie pentru generațiile următoare. Arta modelează și salvează generații pe care societatea se chinuie să-i muleze fără a le respecta talentele, intuiția sau personalitatea. Aștept vremea în care vom forța limitele pentru a oferi schimbările potrivire.

Până atunci vă recomand lectura acestei cărți și a altora din recenziile de carte făcute pe blogul meu.

Comments

comments