Xaara Novack Seria de manga/anime Rurouni Kenshin este scrisă și ilustrată de Nobuhiro Watsuki. Majoritatea fanilor de gen le este cunoscut acest lucru înainte de a privi filmul. Povestea este una care îmbină istoria cu ficțiunea.
Rurouni Kenshin sau Kenshin Himura fiind doar un personaj ficțional. Totuși temelia sa este una cât se poate de reală. Aici este un lucru care mă atrage către felul în care japonezii își construiesc personajele, fie ele și fictive.
Mereu există o întrepătrundere cu ceva palpabil, sau din trecut, ceva care să-ți insufle acel atașament sau admirație (ei au denumirea de moe, pentru admirația aceea dusă la extrem, ceva ce nouă europenilor nu prea ne stă în caracter).
Revenind la oițele noastre, nu e neapărată nevoie să cunoașteți manga sau anime-ul pentru a privi acest film bun. Eu știam de ele pentru că, în general nu-mi scapă nimic legat de zona aceasta. O să vă las la final una din melodiile din anime, nu l-am privit pentru că au făcut personajele puțin cam copilărești, după părerea mea.
Rurouni Kenshin este inspirat după Kawakami Gensai, unul dintre cei patru samurai din era Bakumatsu.
Făceau parte din elita samurailor. Cunoscuți pentru faptul că nu puteau fi înfrânți de un samurai normal dar și pentru denumirea lor de «măcelari de oameni». În japoneză «hitokiri» și îmi scuzați traducerea dar e greu să găsești ceva la fel de scurt în română.
Acțiunea se petrece la sfârșitul erei Bakumatsu. Rurouni Kenshin devine un samurai călător. Perindându-se prin toată Japonia cu scopul de a-i apăra pe cei ce sunt în pericol, fără vărsare de sânge.
Ciudata katana pe care o poartă este mărturie a jurământului făcut, sabia având lama inversată, adică cu tăișul către purtător, nu către inamic, cum sunt celelalte. Întâmplarea face ca acesta să fie confundat cu un alt asasin. Crezând că este unul dintre cei patru, Hitokiri Battosai, de către Kaoru Kamiya, o tânără localnică. Kenshin îi oferă ajutor atunci când dojo-ul pe care fata se străduiește să-l mențină, este amenințat de către Kanryuu Takeda. Acesta este un dealer de opiu, bogat și extrem de impertinent.
Kenshin este implicat astfel în treburile lui Kanryuu, nu doar datorită frumoasei Kaoru. Megumi Takani, cea care se ocupa de prepararea de opiu pentru Kanryuu, ajunge și ea sub acoperișul aceluiași dojo. Și totuși, inamicul său este chiar Hitokiri Battosai, care îl provoacă, folosindu-se de trecutul lor ca samurai. Acesta fiind călcâiul lui Ahile pentru Kenshin. Mai ales acum căci dorește să-și schimbe modul de trai, pentru a putea spăla sângele vărsat pe nedrept.
Ce mi-a plăcut foarte mult la acest film este că actorii au folosit foarte puține cascadorii și au dorit să lupte cât se poate de real (de-aia îi spune live action movie).
Ce nu mi-a plăcut este că aș fi vrut mai mult realism. Personaj cu păr blond la începutul erei Meiji… Totuși există filmul din 1969, Hitokiri, care este probabil ceva mai serios și în care joacă chiar Yukio Mishima, cunoscutul autor japonez. De ce spun că ar fi mai serios? Mishima a comis sepukku sau harakiri, spuneți cum vreți, luptând pentru idealurile vechi, imperiale.
Anime song: T.M Revolution – Heart of sword
Salutare, vreau sa discut cu tine ceva in legatura cu blogul
trimite-mi un mail la kytionut@yahoo.com
sau la adresa de yahoo messenger kytionut
Trailerul arata destul de bine, ma cam face curioasa. Plus ca s-ar putea sa imi cam placa actorii. xD
Stiu ca anime-ul imi placea cand am dat de el pe la tv, am vazut cateva episoade cam pe cand nici nu stiam ce e ala anime. Maybe I should check the movie. xD
Wuvs! >:D< :*:*:*
Ayase, iti recomand filmul.:3 mda, si actorii sunt asa cum trebuie, deci :)) watch it!
eu nu l-am privit, desi cred ca mi-ar fi placut pe vremea aia.
wuvs&hugs! :*:*:* >:D<
Si iaaar mi-am amintit ca tre’ sa vad Rurouni Kenshin… :)) Fie doar si pentru Sato Takeru si tot m-as forta sa ma uit. Anime-u’ n-a reusit sa ma atraga, dar la film nu cred ca o sa am probleme. But then again… asa am zis si la Koizora… =)))
Andera iti impartasesc gandurile in legatura cu animeul. =)) mda, si eu am zis ca voi privi Hitokiri cu Yukio Mishima, mi-am downloadat fimlul si sta frumos in folder si acum. O lasam pentru cand ne vine pofta, nu? 😀
A, eu chiar am incercat cu Koizora! Si cu drama si cu filmul pentru ca imi place si Seto Koji si Miura Haruma, dar n-am putut nici intr-o parte nici in alta.
Daca nu l-ai vazut si ai vrea sa-l vezi, nu citi mai departe pentru ca-i spoiler. 🙂
Nu-mi plac filmele triste, iar la Koizora cred ca am bazait in continuu cat m-am uitat. =)))
Momentan le cam am pe hold pentru ca ma uit la „Invincible Youth” (korean variety show). Incepusem sa ma uit la Yokai Ningen Bem de cateva ori bune si n-am reusit sa-l termin habar n-am de ce pentru ca Kame … ramane „Kame”. :))) Vorba ta: pentru cand revine pofta… :))
Andera, tocmai din cauza ca sunt triste (too much drama si uneori finalurile sunt de 2 feluri: ori ramai sa inoti in lacrimi, ori ramai perplex) ma mai pacalesc si zic hai sa-mi holbez ochii. Si pe urma regret. -.- Mda, Koizora e intr-adevar o poveste trista. No problem de spoilere :)) am citit despre ce este vorba. Imi place, este ceva bun de privit, insa…trebuie sa te pregatesti putin sufleteste inainte.